| umplu sertarele cu foi pe jumatate goale cu tot ce nu a fost vreodata.Vin-o maine cu chibrite sa ardem si sa dam uitarii tot ce nu am simtit.Ce oameni falsi suntem si cit de curate au fost foile! Pacat de atita gol ce am mintit invvoluntar dar hotariti, tinjind dupa o legatura spirituala prea profunda si deci inexistenta.Ca si tot ce pretinde ca exista, am creat reguli, ne-am dorit sa ne asumam riscuri, dar am uitat de tot ce inseamna daruire si am recursc la o modalitate noua de cind lumea de negare a sentimentelor : repulsie si razbunare. O razbunare prea dulce si mult prea perfecta pentru a fi dusa la bun sfarshit.Si ce ai mai avea tu sa-mi spui, fugind cu ochii ca de sicriu peste fiinta mea prea tinara de a se infiltra in tine prin iertare?Ce ai putea sa zici daca ai auzi ca totul a fost o iluzie lipsita de sens dar plina de lumina?Sa taci.Sa tci cum am tacut eu si sertarele si foile.Sa taci... |